Ditar
poetu-i...omul cu imagini pure
curgand in rauri de adaus care,
purtand ofrande de culori va spune
despre iubire si miscare...
el este omul...zamizlind castele
viziuni de pasi ce se compun,
sub raza lunii si clipiri de stele
ce isi croiesc spre viata...drum
din coastele solare el aduna
caldura de povata si iubire -
un gand venind din alt taram
sadind a lumii nemurire...
el este pasarea maiastra
ce va incanta cu-al ei cant,
flori ce zambesc de la fereastra
crescute-n romanesc pamant...
poetul este si apoi ramane
un nai doinind luceferi si poeme -
ecou al muntilor ce sunt
istorice imagini ale vremii...
poetul este vantul care bate
cu adieri si mangaieri de dor,
un zbor al visurilor care
ascund in ele...clipe de…
ASTAZI...DA...DOAR ASTAZI...
ninge fără încetare
peste clipe muritoare
cu priviri
ce n-au pereche
în locaș
de vamă veche.
lacrimi unice de flori
cu schimbare de culori
drumuri
ce-s ades' confuze
când mă simt
lipsit de muze.
minciuni multe
vorbe grele
iar eu
ce-s atins de ele
încerc drumuri
să deschid
când de viață
sunt avid.
mugurii dacă respiră
revelația mea-i Divină
cântec
de buze fierbinți
moștenit de la părinți.
săruturi de adorare
cât mai stau
încă-n picioare
palme
frunze ruginite
crengi
de degete șoptite.
neputința mi-i totală
chipul meu
arata-a toamnă
cu tăcere ce-i deplină
dar e plină de lumină.
curcubeu magic și sfânt
de poet
ce încă sunt
până intru în pământ...
magic-poet Vladimir
imi adun lacrimile jn palme
fara sa plang
am și eu in fine destul timp
sa-mi invelesc ochii
cu asternuturi noi
cel putin asa cred...
mi-am pus picioarele vederii
sa imi calce amprentele
rad ca un tampit
spatele casei este acum
in fata...
coada de soparla
de pe o alta planeta
aceiasi planeta
imi bate zilnic la usa
in albul ce nu-l spala pe negru
duceti-ma la nebuni...
nu vreau sa va mint
nu-mi dispar cosmarurile
trupul soparlei este in mine
ignorandu-ma si de aceasta data
"coada" comunista
inca mai exista...
VIANU ( VLADIMIR )