mamei mele...care a trecut in neființă...

când cineva îți moare
inima nu mai are control
bate mult mai tare
cu pulsații de dor...

trăiești într-o lume diferită
căci așa e scris...da e scris
în cartea nemărturisită
ce Univers...nestins...

suntem pierduți în spațiu
în marele necunoscut
plecare ce-i dictată
de lumi ce n-au apus...

mi-e dor de tine mamă
am strigăt către cer
vreau să îți mângâi fața
în fel și fel....în fel și fel...

să te sărut și să îți spun
cât te iubesc și te-am iubit
pe-al vieții unic drum
ce nu l-am părăsit....

de ce-ai plecat de lângă mine
nu pot ca să-mi explic
distrus sunt fără tine
mai mult nu pot să zic...

ai fost prințesa vieții mele
un unic vis neîntinat
ce mă purta spre Stele
cum eu nu am visat...

te plâng fără-ncetare
căci mult îmi mai lipsești
ai fost fără exagerare
o Zâna din povești...

dar viața merge înainte
căci fiecare-i muritor
o cruce-mi fac fără cuvinte
dorind și eu să mor...

magic-poet Vladimir

Нравится 12